...este o planta, o forma de viata vegetativa. Mai multi copaci formeaza o padure, caz in care individul nu mai este special ci parte dintr-un intreg ale carui specificatii trebuie respectate. Hrana preferata a copacului este cac..pamantul cu ingrasaminte naturale. Ii place asa de mult incat ar da si mai departe daca ar putea. Dar nu toata lumea ii inghite gourmet-urile. Copacului ii plac pasaricile. Se mandreste daca are mai multe ca vecinu. Se mandreste cu tot ce are. O balta in apropiere este un prilej bun de a-si satisface narcisismul. Este locul in care isi proiecteaza imaginea, sperand sa fie vazut de cat mai multi copaci. Activitatea preferata a copacului este moda. Aceasta difera de la anotimp la anotimp si consta in schimbarea culorii, adoptarea sau renuntarea la diverse accesorii cum ar fi frunzele, florile, fructele.
Si asa traieste copacul an de an. Padurea ii canta, el joaca...nimic special.
Se naste intr-un loc, creste in acelasi loc si moare in acelasi loc. Orizonturile nu i se vor largi decat dupa ce se taie padurea din jurul lui. Fiind insa un simplu copac, va ajunge si el la acelasi nivel cu cei din jurul sau iar momentul de revelatie va fi scurt si trist. A trait cum i-au dictat altii cand era atata loc in lume pentru diversitate.
marți, 18 august 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
e si o vorba,pe care nu am intels-o niciodata : "ba,esti copac?"..ce sa spun foarte frumos scris articolul..ce ti-e si cu viata asta de copac:))..mie imi plac,chiar acum m-am intors de la munte,am stat o saptamana la bunici...ma plimbam prin padure,stateam pe pajisti verrrzi si admiram mestecenii falnici ..brazi din departare,superb..niste imagini de neuitat;si niste amintiri pe masura(de exemplu am intrat cu un picior in noroi,mal defapt era foarte gros..era amuzant cum eram aplecata pe spate si tipam sa ma ajute sa nu pic,iar vara-mea de frica a facut un pas in urma desi era la 10 metri distanta..o lua cu friguri cand se gandea la o tranta in noroi,mie nici nu mi-ar fi parut rau,doar ca nu purtam pantalonii mei si imi era jena sa-i murdaresc..am scapat in cele din urma,ma ajutat o fetita extraordinar de vioaie,ghidul nostru pe acolo...si asa apa de la fantana unde tocmai ajunsesem a avut si mai mult gust)
RăspundețiȘtergere...gata ca am luat-o pe campii..si noi vorbeam de paduri aici:D.
Ma ingrozeste imaginea unei paduri dezgolite..cioturi sinistre...sa speram ca nu vom ajunge acolo,nu toti suntem monstrii.